miercuri, 29 septembrie 2010

"Fara titlu"

Imi aduc aminte si in prezent, cum s-a strecurat pentru prima data subtil in mine. Nu am stiut cum s-o definesc, era oarecum palpabila la atingere, calda, blanda, jucausa,luminoasa si ti se cuibarea in suflet ca o lumina puternica ce vroia parca sa-ti iasa prin iris, pentru ca toata lumea sa te remarce. Am crezut ca este o ...stea. Numai stelele lumineza sau cel putin asa o percepeam eu "precum o stea, un astru luminos".
In timp ce ii cautam o definitie, a plecat, si-a luat zborul, a fugit fara nicio vorba, fara sa-mi spuna de vreo reintoarcere, s-a ascuns de mine preferand vazduhul. A plecat, mi-am zis.
Vreti sa stiti ce a urmat dupa plecarea ei ? Urat, negru, intuneric, pustiu, sentimentul ca nu te mai stii, ca nu apartii nimanui, ca nimic din ceea ce faci nu are relevanta pentru tine, ai insomnii , esti bolnav si nu vrei decat sa stai singur cu ochii deschisi catre cer. Degeaba o implori sa vina, ea nu vine cand vrei tu, degeaba ii promiti ca vei avea mai multa grija de ea, ..ea?... ea nu vine, nu va agitati.
A trecut ceva timp , ma obisnuisem deja cu ideea ca nu va mai fi in fiinta mea, pana cand intr-o zi brusc m-a izbit din nou. A venit, mi-am zis. Din nou acea caldura mi-a inundat sufletul, lumina era mai vie, mai puternica, era mai jucausa, ma domina din nou. De data asta si-a infipt ghearele in mine, ma durea la propriu si nu stiam cum sa-i spun pe nume ca sa inceteze, sa nu ma mai ademeneasca in cursa ei, vroiam sa plece, nu eram pregatita pentru a mi se rascoli sufletul din nou. Cand esti pregatit??.
De data asta a stat ceva timp in mine. Perioada ce a urmat a fost una luminoasa precum este ea, mi-a placut orice am vazut, orice am incercat, orice ce mi s-a dat sa infaptuiesc, orice actiune si inactinue la care am fost supusa. Imi aduc aminte ca era calma, ma cunosteam pe mine, vedeam lumea toata, aveam toate simturile acutizate si cand nimeream o unda negativa pe langa mine mai ca izbucneam in hohote de ras, ignorand-o.Aproape ca mi-a soptit si numele ei, insa nu l-am auzit clar.


Mi-a sunat desteptatorul si cand am intredeschis ochii ma durea tot corpul, aveam un gust amar in gura si o stare febrila.



A plecat din nou. Din nou, mi-am spus. Ce fac? Cum pot sa o prind? Vreau sa stai. Vreau sa "mori" odata cu mine, de ce esti trecatoare??? Pentru ce vii? Iti fac atata rau??? Nu ma vrei?? Spune-mi macar numele tau!Unde te pot gasi? In zadar rugamintile mele, nimeni nu ma auzea, nimeni nu ma vedea, nimeni nu-mi putea da o mana de ajutor. Din nou singura...din nou negru, din nou acea liniste chinuitoare. Am ramas doar cu amintirea ei. Fara ea ma simt un suflet gol.


Am crescut, m-am maturizat, timpul a trecut si am mai invatat una, alta, nimic maret, doar eu si viata mea linistita.


Relaxare! Ma relaxam fumand o tigara, fara sa socializez cu nimeni, cand din neant o zaresc! spaima a fost cea care m-a cuprins prima. Vroiam sa fug dar ea se apropia de mine cu o viteza suprareala. Nu! Nu vreau sa-mi intri iarasi, ramai te rog afara....cauta-ti alt suflet, pe al meu l-ai nenorocit deja. Ce ai? Chiar nu intelegi? Opreste-te, nu-ti dau voie!



A intrat, insa fara voia mea. Era parca misterioasa de data asta si mareata, exact cum am spus precum un astru. De data asta a vorbit cu mine, mi-a soptit numele, comunica cu mine, mi-am spus . Din nou cunoasterea de sine, din nou caldura ce imi inunda tot trupul, nu am dormit trei zile rugand-o sa vorbeasca cu mine, ba mai mult sa-mi promita ca nu va mai pleca din mine. Liniste. Imi place linistea dar aceasta era chinuitoare, nu-mi placea, in spatele ei era spaima, grijia ca va pleca din nou . In acea dimineata nu m-a sculat ceasul desteptator, ci ea. Mi-a spus trezete-te Andreea, nu ma vezi, esti oarba din nou....am sa plec din nou, dar nu uita eu vin, ma reintorc tot timpul. Atunci mi-am strans pantecul cu putere si am fortat-o sa-mi spuna numele ei. Mi-a ras in fata, ramanand uimita ca poate sa-mi scape din maini atat de usor si s-a evaporat pur si simplu.


Gata! Indeajuns, eu nu o voi mai primi.


Liniste....


Negru....


- Imi duci tu hartia asta la secretariat?



-Desigur, cu mare placere


-Multumesc, Andreea


-Nu ai de ce, oricand daca te pot ajuta, de ce nu?


..Hartia, asa ce bine, am rezolvat-o, mi-am terminat si actele pentru azi , yuupyyy sunt fericita, ah...pardon, ma scuzati..ce? ce faci? nu!!!


Ce maretie, uite si petale de trandafiri....dansez cu tine! Cine si-ar fi inchipuit, vreodata? Plutim, ne rasucim in varfurile picioarelor ca apoi sa plutim din nou . Acum iti stiu numele, eram atat de imatura cand veneai la mine, dar acum te stiu, te percep, ai un iz atat de puternic incat te-am memorat in simtul meu olfactiv, cu siguranta acum te percep din o mie de iz-uri.


Da! cu siguranta sunt mult mai matura, acum ma cunosc, stiu ce ma incanta , stiu ce-mi place si ce nu , mai am de aflat multe insa te-ai convins de mine in sfarsit, ca merita sa ramai cu mine chiar daca uneori te uit in mine, nu-ti mai vorbesc si sunt indiferenta. Iarata-ma ca sunt asa uneori, sunt om si am slabiciuni, vulnerabilitati pe care nu mi le pot infrana si mai stiu ca sunt mandra dar nu din prostie ci din gena...cred....dar iti recunosc suprematia si te plac enorm.....cine nu te place??? esti mereu controversata, criticata, apreciata de oameni ....esti de neinteles uneori dar asta pentru ca suntem orbi, imaturi, mandri, rai si nepoliticosi cu tine. Nu te supara pe noi , nu pleca dintre noi , nu vezi ce rau ne este fara tine??? .


Azi, acum cand scriu este in mine iar intuitia mea imi spune ca va ramane atata timp cat vreau eu ...o am la "mana" deci.....ma voi ruga mereu sa nu uit de tine si sa fiu vrednica de tine, ba mai mult sa-mi castig dreptul de a te merita pentru totdeauna, sa-mi spui la sfarsitul vietii ca ai fost mandra de mine asa cum parintii spun copiilor lor.


Draga mea, lumina mea ...eu sper sa te merit.


Vreau sa raman pe drumul tau ....nu ma lasa sa alunec, hai da-mi mana sa nu cad de pe acest stramt drum...vrei?

..................................................
- Hartia este deja pe traseul ei


- Multumesc ...dar ce ai in ochi?


-Ei...cum nu ai intalnit-o ? Desi, nu cred, ea vine la toti...


-Nu.....sau parca.... dar nu stiu cum se cheama...


-Ti-as spune ca sa o recunosti altadata, dar sa nu mai spui la nimeni, nu as vrea sa se supere pe mine...


- Da, promit ca nu voi spune..


-Te cred, are un nume atat de fragil precum este ea...o cheama ..."Fericirea".




O seara buna tuturor.




vineri, 19 martie 2010

Gabriel....

Si pentru ca, in alte postari mai vechi, am " afirmat" ca voi scrie numai sa-mi refulez frustarile asimilate, iata ca reapar din nou pe blog cu o noua scriere, scriere din care mi-as dori tare mult sa invat chiar si eu ori de cate ori am s-o recitesc, sa-mi fie mereu calauzitoare in viata mea mica, in lumea mea fara de glas, in inima mea stramta si in irisul meu micut care oricum nu intelege multe din ce vede.

Interactionez zi de zi cu oameni, care mai de care mai colorati, insa cei care imi lasa cel mai amar gust in gura sunt oamenii rai.Cand spun rai , ma refer la acei oameni cu adevarat rai, malefici din care rautatea emanata este modul lor de a supravietui, practic de a respira.

Nu vreau sa starui la acesti oameni dintr-un motiv foarte intemeiat si anume acestia nu se mai "vindeca", rautatea exista in gena lor, in porii lor, face parte din " coloana lor vertebrala".

Ceea ce ma frapeaza este acea rautate care ne cuprinde "uneori" pe noi, noi care

credem ca suntem buni, candizi, destepti, cei mai cei. De fapt aici este problema postarii mele, cum tocmai noi de care avem o impresie personala extrem de buna dusa la cel mai inalt grad, tocmai noua sa ni se reproseze ca suntem rai??

Mda...rai! Ca poate intr-o zi sunt malitioasa este de inteles, se intampla, dar sa fiu rea, sa gandesc rau mai mereu si sa am impresia ca ceea ce fac e bine , consider ca e grav.

Rautatea este o slabiciune si punct. Sunt convinsa si sustin ca rautatea , mania,vorbele rele , provin de la oamenii care au o slabiciune necunoscuta inca .

Rautatea sub orice forma este o arma urata, meschina, mizerabila, si daca te folosesti de aceasta zi de zi, ora de ora, te insereaza direct in categoria de "javre".

Oare toate greutatile pe care le depasim nu ne face sa fim mai buni? cand suntem bolnavi recurgem repede la "bunatatea" celui de sus pentru a scapa repede de povara bolii, cand suntem zdraveni uitam, suntem "noi" din nou.

De ce nu ne putem bucura de ,,,,viata noastra, de parinti , de zambetul barbatului din coltul strazii, de batrana care tocmai te intreaba ce scrie pe eticheta si mai ales de ce uitam sa ne iubim iubitii/iubitele pe care i-am/le-am cautat de o "eternitate"??? din rautate? din derivatul rautatii si anume mandrie? din slabiciune, oare?

Slabiciune pentru ca intr-un anumit timp trait ti s-au retezat aripile? pentru ca am dat totul candva si nu mai putem? pentru ca ni s-au inselat asteptarile? pentru ca vedeam curcubeu si era de fapt gri totul? pentru ca am fost nevoiti sa traim precum "cainii"??pentru ca ne-am nascut? Scuzati-ma... RAHAT!

De ce as lasa slabiciunea sa mi cuprinda sufletul? oare nu el este cel mai de pret??? de ce sa nu-l acopar poate cu umbra celui drag (vb cantecului)???.

Si daca descoperim slabiciunea ce facem? va spun eu ...ne VICTIMIZAM!!!! halal....nu mi-a placut niciodata victimizarea! plansetul aratat celorlalti...credeti ca le pasa???? pe moment poate, dar momentul e trecator.

Suntem asa de slabi sa o dam in rautate???? oare nu putem sa ne ridicam din nou??? sa iubim din nou ??? sa nu fim orbi??? sau poate preferam sa fim rai, slabi si cine ne cunoaste sa ne accepte asa! oare ne accepta??? NU!

Slabiciunea este rea este de fapt rautate! iti putrezeste maruntaiele dinauntrul tau, iti intuneca irisul, mintea, te raceste la minus....grade, te face de ocolit, de evitat, de neintrebat, de ...ceva ce incepe cu "ne".

Slabiciunea se vede pe chipul tau, iti lasa urme urate, te incrunta, te face sa zbieri, sa urli, sa te revolti pe o fapta imaginara, te seaca de frumosul din tine, acordurile muzicii nu le mai auzi clar, nu te mai simti decat......strans in menghina.

Invata! Vindeca-te prin surasul unui copil nevinovat, prin parfumul crinilor, prin prajitura mamei tale, prin linsul cainelui ce te vede stand in usa de la intrare, prin soarele ce te trezeste din pat la o ora destul de matinala pentru tine, prin linistea diminetii, prin visare.

Fa-ti lumea ta cel putin 5 minute pe zi...intra mai des in aceasta lume si incepe sa o cladesti pas cu pas si nu te grabi, usor, nu ne grabeste nimeni ,,,nimeni..... si este asa de... liniste..ssttt auzi linistea?? aici in lumea noastra,,, suntem asa de iubiti ,,,,atat de buni ,,,,,atat de ,,minunati cu altii, cu noi ,,,,cu lumea ...si... lumea? e atat de buna...te incalzeste cu privirea ei ,,,,toata lumea vrea sa te tina in brate,,,sa te sarute,,,sa te felicite ca ai scapat de slabiciune.....e minunat ...acela nu este Gabriel???? ce alb este!!! si atat de blond...ce privire albastra!!! curge miere cumva???? si trandafirii aceia rosii , parca li s-au frant tepii ,,,nu e frumos?? cat de frumoasa este acea lumina rosie!! vii si tu cu mine??? ma insotesti???vrei sa-mi cunosti lumea?? cu bine si cu rau??? vrei sa faci parte din ea???dar din mine???merita sa ne infrangem slabiciunea??? eu spun ca da! tu?

Sfat: Incercati sa vedeti "lumea" prin ochii unui copil!!! e divin!!! este ...copilaros...si ce daca? mai bine copilaros decat cu slabiciunea in coada!! copilaria nu este din rautate ci din naivitate...din curat...din dragoste....din rasfat pentru persoana ta sau poate rasfatul s-a oprit la o varsta frageda si inca mai avem nevoie de el, ceea ce rezulta copilarie....te intrebi??? da....poate avem nevoie de mai multa copilarie....nu se spune ca, copii simt cel mai bine omul matur???? pai atunci e bine daca esti copilaros, asa poti simti si slabiciunea! nu-i asa?


Va sarut......nu fiti slabi...fiti puternici....merita sa incercati.......uitati raul ....evitati raul...invatati din rau...el de fapt te cladeste ...convertiti raul in bine......

Si va promit ceva...in seara asta ma voi ruga pentru toate sufletele disperate....sunt convinsa ca va avea efect.....





joi, 8 octombrie 2009

ISUS!




Mi-am promis ca ori de cate ori, ma voi duce intr-o tara straina imi voi lua un suvenir, insa nu magneti sau chestii gen, mai degraba pentru a-mi intregii colectia de icoane, de una in plus aveam nevoie.
De fapt tanjeam sa gasesc o icoana draga sufletului meu, iar pentru asta am cautat zile in sir prin Corfu, pana cand am ajuns sa vizitez Corfu Town .
Despre Corfu Town am multe sa va spun, insa voi face un subiect distinct, ceea ce vreau eu sa relev aici in acesta postare, este faptul ca dupa multe cautari de tot felul de icoane care mai de care mai aurite, mai lucioase, mai originale, am gasit una SPECIALA, chiar foarte speciala.
Culmea este ca, era ascunsa, undeva in spate de tot , primand bineinteles acele icoane in care Isus, este bicuit, batranicios, oropsit, plans si alte asemenea imagini(bineinteles ca El a indurat multe, insa vreau alt aer ....un aer special ochilor mei, nimeni nu uita ce a patimit insa a facut-o din dragoste pentru noi).
Reactia mea la vederea acestei icoane a fost una similara cu cea a unui copil mic cand vede jucaria lui preferata si o toaca pe mama sa ca o vrea neaparat.
Este pictata pe ceramica, este concava iar aici Isus are deasupra capului Sau raze de soare.
Nu numai ca am luat-o, insa am tinut totodata sa complimentez si artistul pentru lucrarea sa minunata (eu una l-as fi luat si acasa, sa-mi mai faca una doua ca acestea....glumesc).
Nu stiu cum a iesit in fotografii,insa vreau sa vedeti despre ce tot indrug. Vizionare placuta.
Noapte buna Bucuresti, Romania,Grecia (care curand te am descoperit ) si alte tari daca voi apuca deasemenea sa le descopar.

marți, 6 octombrie 2009

Grecia si ........KARAOKE!


Bineinteles cand spui Grecia spui peisaje, oameni primitori si multi zei.
Dar despre asta promit sa povestesc cu alta ocazie.
Am ales sa scriu despre Kraoke, un lucru pe care nu l - am facut niciodata in viata mea si nici nu se afla vreodata pe lista mea de prioritati.
Cine ma cunoaste personal, tete a tete, poate afirma ca ma recunoaste si cu ochii inchisi doar rostind doua vorbe. Ei bine, da! am o voce ragusita, rasunatoare (asurzitoare chiar), foarte grava si vorbesc foarte accentuat.
Imaginati-va eu si Karaoke-ul!
Si pentru ca am plecat intr-o seara pentru o scurta plimbare, impreuna cu cea mai buna prietena a mea,ne-am oprit in cel mai zgomotos club de Karaoke.
Am sa fiu concisa si la obiect. De karaoke noi toti am auzit, insa nu toti ne si avantam.
Si pentru ca aveam gatlejul uscat amandoua, am comandat cate ceva de baut, pana cand dintr-o data atmosfera se facea mai dulce cu fiecare inghititura sorbita iar oamenii (veniti de pretutindeni) deveneau cantareti adevarati, melodiosi ca si cum o auzeai pe Madonna insasi.Cand la un moment dat aud o voce miortaita in spatele meu indemnandu-ma sa cant cu ea.
Dupa doua ceasuri de alcool (caci numai in vacanta iti permiti sa bei ca porcu') ma credeam Tracy Chapman asa ca eu si cu prietena mea ne-am trezit pe scena alegandu-ne Beatels cu "yelow submarine".
Ceea ce am gasit eu a fi frapant este ca, inca de la inceput am strans o galerie de englezi ce ne-au sustinut, cu mari eforturi, pana la sfarsitul melodiei.
A fost grozav! miraculos!
A fost o incercare pe care nu credeam ca voi avea vreodata curiozitatea de a incerca in toata viata mea si nu regret nicio secunda.
O grozavie! Cat despre debutul nostru nu am decat un singur cuvant CATASTROFA! dar m-am distrat pe cinste.
P.S. Poza este facuta de prietena mea (amatoare) in timp ce "moa" ascultam un tip ce ne-a delectat toata seara cu baladele G.N.S. canta FENOMENAL! (as fii vrut sa l imbratisez si sa l pup de drag ce imi era ...p.s. cand imi sunt dragi oamenii ....asta e sentimentul care ma incearca )

luni, 5 octombrie 2009

Sunt cu mai putin femeie,decat alte femei, oare??

Mi s-a reprosat (nu de multe ori) faptul ca nu as fi indeajuns de "femeie".
Chiar daca stiintific vorbind, intrunesc toate"calitatile" ce definesc femeia (adica, as avea toate cele ce decurg din calitatea de a fi femeie) tot o urma de indoiala las asupra interlocutorilor mei.
Sunt de mentionat aici ca si argumente ce ma "scot" din sfera sexului frumos, urmatoarele:
- prefer de vizionat numai filmele thriller, politiste, mitologice, din vremea holocaustului, s.f.-urile uneori in detrimentul filmelor de dragoste, comedii la care cu greu ridic coltul gurii si acele filme ireale cu intamplari rupte din rai si unde viata este atat de roz incat imi face gura punga;
- deasemenea vizionez in fiecare seara (aproape), cu regularitate sportul numit "Wrestling", unde favoritii mei nu sunt nimeni altii decat Degeneration x; John Cena; Baptista si legendarul The Rock, iar in general imi place sa privesc atletii indiferent in ce sporturi performeaza;
- imi place sa citesc mai mult informatii cu privire la nutritie, medicina, filosofie, pictori in detrimentul "cum ne machiam azi", "cum ne imbracam", "ce spun zodiile", "noua colectie primavara-toamana", chiar si la poezie ma intriga mai mult Bacovia decat "dulceagul" de Blaga;
- imi place sa "trag" la sala avand modele barbatii ( acestia avand mai multa ambitie decat unele fete);
Daca toate acestea enumerate mai sus, iti scad feminitatea atunci da! sunt mai mult "barbata"!
Ca si argumente "pro" ce ar trebui sa ma includa in sfera "sexului frumos, sensibil" m-am gandit de doua ori daca as avea ceva si am gasit numai:
- imi plac copii rezulta am inca instinctul de "mama";
- imi place sa ma rasfat uneori (dar aici exista incertitudine, toti ne rasfatam);
- am grija la tinuta mea;
- port si tocuri uneori si daca ma chinui mult, uneori imi iese si un privit pe sub gene foarte fatal.
Iar daca cele insirate mai sus tot nu-mi dau credibilitate de a ma "numi" femeie, atunci mie imi pare rau , insa in viata asta raman femeie.

marți, 21 iulie 2009

mizeriile din capul meu ................

Ma pun deseori in situatia "daca as fi fost barbat" , ce as face atunci ???? hmmm...greu .
Si totusi daca.....pai cateva idei ce mi strabat "capul" ar fi :
1. ma cultiv din tot si toate;
2. ma invalui intr un aer plin de mister, sa fiu fermecator, charmant, educat;
3. platesc cea mai buna "agatatoare" din lista unei "madame";
4. iubesc ca sa fiu iubit;
5. imi iau "o zburatoare (un motor)" ca sa o incerc si pe asta;
6. fac echitatie pentru ca iti impune tinuta;
7. aleg cea mai fina,educata,iubitoare femeie ce mi iese in cale la un moment dat si fac pe dracu' in patru sa nu i dau drumul de langa mine;
8. procreez un baietel, doi.....pentru sufletul meu;
9. sa scriu o carte despre orice;
cam atat !
si poate ca femeie sa am privilegiul de a sta langa acest barbat .

duminică, 31 mai 2009

Lantisor si Varice!

Si...cum imi este "stilul " de a critica sa revenim deci, la o alta critica caracteristica.

Imi place aglomeratia, imi place lumea pestrita, acesta inspirandu-ma sa disting binele de rau.

Si cum stateam in aglomeratie, asteptandu-mi metroul sa ma duca in ale mele "chestiuni" personale, intrezaream lumea care urca si cobora grabita, pasiva, galagioasa etc etc.

Admiram pustioace de liceu / facultate unele adorabile si remarcabile de-a dreptul, placute la primul zarit, mirosind a levantica, imbracate ca pentru varsta lor, unele mai sport dar sublime , altele mai cochete dar nu extravagante si cate si mai cate ...de-mi venea sa fac pact cu .....nu stiu cine...sa mai fiu si eu de varsta lor.

Si ca sa vezi ...dintr-o data schimbandu-mi privirea ma oripileaza intr-o secunda cineva; o femeie de varsta mea sau mai matura (nu sunt genul care sa aprecieze varsta), imbracata toata in galben pai de sus pana jos, cu niste pantofi de lac galbeni zgariati de mersu-i sleampat (un adevarat festin cu lacul asta si cu moda asta tampit inteleasa la noi), cu dresuri maroniu inchis ca de r...t, si cu o tinichea peste dresuri reprezentand o bratarica de picior cu multe zorzonele faurita dintr-un aliaj ce seamana mai mult cu ...exact! tinicheaua.

Si cum sa va spun ....iti atasezi acea bratarica la un picior lung, subtire, epilat, bronzat si fara VARICE! Pentru ca acea femeie scotea mai mult in evienta varicea decat bratarica.

Pacat de unele femei ...ele singure se "uratesc" zau asa.....mi-a fost mila de ea, de gusturile pe care le detine iar mie mi-a dat un exemplu de luat in seama ...ori ma duc si -mi rezolv problema cu varicea mea (de data asta) ori nu "agat" un lantisor la piciorus.

Fiti originale, excentrice daca vreti , dar sa va prinda si sa nu deveniti ridicole!!!